" Spune Fiule !" In loc sa-l vlaguiasca, batrinetea il invirtosase; putea sa intreaca in zbor orice pescarus si dobindise o maiestrie pe care ceilalti abia acum incepeau sa si-o insuseasca.
" Chiang, lumea asta, de fapt nu e paradisul, nu-i asa ? ".
Batrinul zimbi in lumina lunii.
" Te desavirsesti mereu, Jonathan ", spuse el.
" Bine, dar ce se va intimpla acum ? Unde mergem? Oare paradisul nu exista nicaieri ? ".
" Nu, Jonathan, nu exista. Paradisul nu este un loc sau un timp. A fi desavirsit - iata paradisul." Tacu pentru o clipa.
" Tu zbori foarte iute, nu-i asa ?".
" Imi ... imi place viteza " spuse Jonathan surprins, dar mindru ca Starostele observase asta.
" Vei incepe sa atingi Paradisul, Jonathan, in clipa in care atingi viteza perfecta. Si asta nu inseamna o mie de mile pe ora, sau un milion, sau viteza luminii. Pentru ca orice numar este o limita, iar desavirsirea nu are limita. Viteza perfecta, fiule, este sa fii acolo." Fara nici-o vorba Chiang disparu si aparu, intr-o sclipire de o secunda, la marginea apei, la cincizeci de picioare mai departe. Apoi disparu din nou si aparu, chiar in aceeasi fractiune de secunda, pe umarul lui Jonathan.
" E destul de placut ."
Jonathan era uluit. Uitase sa-l mai intrebe despre paradis.
" Cum reusesti sa faci asta ? Ce senzatie iti da? Cit de departe poti merge ?"
" Poti merge oriunde in timp si spatiu " spuse Batrinul.
" Eu am fost oriunde mi-a trecut prin minte, oricind ".
Strabatea marea cu privirea.
" Ciudat. Pescarusii care dispretuiesc desavirsirea de dragul calatoriei nu ajung nicaieri, chiar asa, incet, cum zboara ei. Cei care renunta la calatorie de dragul desavirsirii ajung peste tot, imediat. Nu uita, Jonathan, Paradisul nu este un loc sau un timp, pentru ca locul si timpul nu au inteles.
Paradisul este ... "
| Cartea este dedicata: „adevaratului Pescarus Jonathan care traieste în noi toti”. Ramâne sa verificati dumneavoastra daca „noi toti” meritam dedicatia. | |
| Autor: Richard Bach Editura: Humanitas Colecţia: Cartea de pe noptiera | |
